Cauta:

Cauta strange in motoare de cautare

Pagina:
Mergi la:

1.
STR'ÂNGE, strâng, vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfăsurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ◊ Expr. A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-si restrângă (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situaţie dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp părţile unui vesmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.) ♦ Fig. A întări o prietenie, o alianţă, o relaţie etc. 2. Tranz. A prinde, a apuca cu mâna, cu braţele, a ţine, nelăsând să-i scape. ◊ Expr. A(-i) strânge (cuiva) mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărţire, pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa, a apăsa din două părţi sau din toate părţile pentru a apropia, a comprima etc. ◊ Expr. A strânge (pe cineva) cu usa (sau în cleste, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva ; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părţi a) corpului, provocând o senzaţie de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). ◊ Expr. A-l strânge (pe cineva) în spate (de frig sau de frică) = a provoca (cuiva) sau a simţi o senzaţie neplăcută (de frig sau de frică). ♦ A fixa (mai bine) printr-o miscare de învârtire o piesă filetată a unui mecanism; a însuruba (mai tare). ◊ Expr. A strânge surubul = a întrebuinţa mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ♦ A înghesui, a îngrămadi, a îndesa. ♦ Fig. A sili, a constrânge. 4. Tranz. A închide o parte a corpului prin apropierea părţilor componente. ◊ Expr. A-si strânge gura = a se reţine; a tăcea din gură. A(-si) strânge buzele (pungă) sau (intranz.) a strânge din buze = a-si înclesta si a-si încreţi buzele în semn de nemulţumire, de dispreţ, de neîncredere etc. A-si strânge pumnii = a-si înclesta pumnii în semn de mânie (reţinută). A-si strânge fruntea (sau sprâncenele) sau (intranz.) a strânge din sprâncene = a-si încreţi fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulţumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (Intranz.) A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzaţii de jenă fizică. Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat. A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreţ, de nepăsare, de nedumerire, de neputinţă. 5. Tranz. A aduna laolaltă punând (simetric) una peste alta marginile, faldurile, părţile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfăsura, a îndoi, a împături. ♦ Refl. (Despre materiale textile) A-si reduce volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă). 6. Refl. si tranz. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. ◊ Expr. A i se strânge (sau a-i strânge cuiva) inima = a simţi (sau a face pe cineva să simtă) o emoţie puternică, o supărare, o întristare etc. (Refl.) A se strânge în sine = a deveni puţin comunicativ, a se închide în sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se închega, a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care conţin lichide) A îngheţa, a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ♦ Spec. A culege produse vegetale, recolta. ♦ A face provizii. 2. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ♦ A colecta. ♦ A percepe, a încasa. 3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni; p. ext. a sosi, a veni. ◊ Expr. A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (Tranz.) A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (Tranz.) A nu-si (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. ♦ Spec. A se îmbulzi, a se îngrămădi. 4. Tranz. A lua si a pune la loc, a pune bine; a aseza în ordine. ◊ Expr. L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. strânsei, part. strâns] - Lat. stringere.
Sursă : DEX'98 (53296)  - LauraGellner
 
2.
A (se) strânge ≠ a (se) desface, a (se) împrăstia, a (se) întinde, a (se) răsfira
Sursă : Antonime (68478)  - siveco
 
3.
A strânge ≠ a risipi
Sursă : Antonime (69284)  - siveco
 
4.
 
5.
STRÂNGE vb. I. 1. v. lega. 2. v. încinge. 3. v. presa. 4. v. însuruba. 5. v. înclesta. 6. v. îmbrăţisa. 7. v. împă-turi. 8. v. contracta. 9. v. chirci. 10. v. apropia. 11. v. intra. 12. v. întări. II. 1. v. acumula. 2. v. te-zauriza. 3. v. economisi. 4. v. aduna. 5. v. convoca. 6. v. recolta. 7. v. colecta. 8. v. percepe. 9. v. ridica. 10. v. deretica. 11. a (se) aduna, a (se) înmănun-chea, a (se) reuni. (Si-a ~ versurile în volum.) 12. a aduna, a colecţiona, a culege. (~ folclor pe teren.)
Sursă : Sinonime (211915)  - siveco
 
6.
strânge vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. strâng, perf. s. 1 sg. strâns'ei, 1 pl. strânserăm; part. strâns
Sursă : DOR (284601)  - siveco
 
7.
A STRÂNGE strâng tranz. 1) A face să se strângă. 2) A aduce din mai multe părţi punând laolaltă; a aduna. ~ vreascuri. 3) (legume, fructe, culturi agricole etc.) A aduna după coacere (rupând, secerând, cosind). ~ grâul. 4) (bani, avere) A dobândi prin muncă asiduă (punând deoparte); a aduna; a agonisi. ◊ ~ în casă a strânge lucrurile împrăstiate prin casă; a deretica. L-a strâns Dumnezeu a murit. 5) (noduri, cingători, chingi, suruburi etc.) A face să fie mai bine legat sau unit. ◊ ~ frâul a) a înfrâna calul cu ajutorul frâului; b) a ţine din scurt. ~ cureaua a duce lipsuri materiale. ~ surubul a recurge la mijloace de constrângere. 6) (despre îmbrăcăminte sau despre încălţăminte) A apăsa asupra corpului incomodând (fiind îngust sau strâmt). Îl strâng pantofii.A-l ~ pe cineva în spate (de frig sau frică) a se înfiora. 7) A presa cu putere. ~ în dinţi (o nucă). ~ de braţ (pe cineva).A-i ~ cuiva mâna a da mâna cu cineva. ~ pe cineva în braţe (sau la piept) a îmbrăţisa. ~ pe cineva de gât a) a gâtui; a sugruma; b) a constrânge. ~ pe cineva cu usa (sau în cleste, în balamale, în chingi) a forţa pe cineva să facă ceva. A-si ~ gura a tăcea. 8) (rândurile, relaţiile etc.) A face să se unească mai strâns; a întări; a consolida. ~ legăturile de prietenie. /<lat. stringere
Sursă : NODEX (354689)  - siveco
 
8.
A SE STRÂNGE mă strâng intranz. 1) (despre fiinţe) A veni din toate părţile, întâlnindu- se în acelasi loc; a se aduna. ◊ ~ de pe drumuri a veni acasă. A i se ~ funia la par (cuiva) a ajunge la o situaţie critică. 2) A se face ghem; a se ghemui; a se zgribuli; a se zgârci. ◊ A i se ~ cuiva inima a simţi un sentiment puternic de tristeţe, de durere sau de frică. 3) (despre articole vestimentare) A se reduce în lărgime sau în lungime. Cămasa s-a strâns. 4) (despre lichide sau despre corpuri ce conţin lichide) A trece în stare semisolidă; a deveni mai dens; a se îndesi; a se îngrosa. Glodul peste noapte s-a strâns. /<lat. stringere
Sursă : NODEX (354690)  - siveco
 

Pagina:
Mergi la: