STR'ÂNGE, strâng, vb. III.
I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfăsurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ◊ Expr.
A strânge cureaua = a răbda (de foame); a fi obligat să-si restrângă (mult) cheltuielile de trai. (Refl.)
A i se strânge funia la par = a ajunge într-o situaţie dificilă, când nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp părţile unui vesmânt (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.) ♦ Fig. A întări o prietenie, o alianţă, o relaţie etc.
2. Tranz. A prinde, a apuca cu mâna, cu braţele, a ţine, nelăsând să-i scape. ◊ Expr.
A(-i) strânge (cuiva)
mâna = a da mâna (cu cineva) la întâlnire, la despărţire, pentru a felicita etc.
3. Tranz. A presa, a apăsa din două părţi sau din toate părţile pentru a apropia, a comprima etc. ◊ Expr.
A strânge (pe cineva)
cu usa (sau
în cleste, în balamale, în pinteni) = a sili (pe cineva) să facă ceva ; a obliga (pe cineva) să recunoască ceva. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A apăsa asupra (unei părţi a) corpului, provocând o senzaţie de jenă sau de durere (deoarece este prea strâmt). ◊ Expr.
A-l strânge (pe cineva)
în spate (de frig sau
de frică) = a provoca (cuiva) sau a simţi o senzaţie neplăcută (de frig sau de frică). ♦ A fixa (mai bine) printr-o miscare de învârtire o piesă
filetată a unui
mecanism; a însuruba (mai tare). ◊ Expr.
A strânge surubul = a întrebuinţa mijloace (abuzive) de constrângere, a înăspri regimul (împotriva cuiva). ♦ A înghesui, a îngrămadi, a îndesa. ♦ Fig. A sili, a
constrânge.
4. Tranz. A închide o parte a corpului prin apropierea părţilor componente. ◊ Expr.
A-si strânge gura = a se reţine; a tăcea din gură.
A(-si) strânge buzele (pungă) sau (intranz.)
a strânge din buze = a-si înclesta si a-si încreţi buzele în semn de nemulţumire, de dispreţ, de neîncredere etc.
A-si strânge pumnii = a-si înclesta pumnii în semn de mânie (reţinută).
A-si strânge fruntea (sau
sprâncenele) sau (intranz.)
a strânge din sprâncene = a-si încreţi fruntea (sau sprâncenele) din cauza îngândurării, nemulţumirii etc.; a se încrunta, a se posomorî. (Intranz.)
A strânge din ochi = a împreuna cu putere pleoapele în semn de ciudă, de necaz etc. sau din cauza unei senzaţii de
jenă fizică.
Cât ai strânge din ochi = într-o clipă, imediat.
A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de
dispreţ, de nepăsare, de nedumerire, de neputinţă.
5. Tranz. A aduna laolaltă punând (
simetric) una peste alta marginile,
faldurile, părţile unui obiect de pânză, de hârtie etc.; a înfăsura, a îndoi, a împături. ♦ Refl. (Despre materiale
textile) A-si reduce
volumul sau lungimea; a se strâmta, a intra (la apă).
6. Refl. si tranz. A (se) ghemui, a (se) zgârci, a (se) contracta. ◊ Expr.
A i se strânge (sau
a-i strânge cuiva)
inima = a simţi (sau a face pe cineva să simtă) o emoţie puternică, o supărare, o întristare etc. (Refl.)
A se strânge în sine = a deveni puţin
comunicativ, a se închide în sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se închega, a se
coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care conţin lichide) A îngheţa, a se
solidifica.
II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri căzute, risipite; a face grămadă. ♦ Spec. A culege produse vegetale, recolta. ♦ A face provizii.
2. Tranz. A
agonisi, a
acumula, a economisi
bunuri; a aduna. ♦ A
colecta. ♦ A
percepe, a încasa.
3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, împrejurul cuiva etc.; a se întruni;
p. ext. a sosi, a veni. ◊ Expr.
A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă. (Tranz.)
A strânge pe cineva de pe drumuri = a
determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă. (Tranz.)
A nu-si (mai) strânge picioarele (de pe drumuri) = a hoinări întruna. ♦ Spec. A se îmbulzi, a se îngrămădi.
4. Tranz. A lua si a pune la loc, a pune bine; a aseza în ordine. ◊ Expr.
L-a strâns Dumnezeu sau
moartea (la sine) = a murit. (Intranz.)
A strânge prin casă (sau
prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s.
strânsei, part.
strâns] - Lat.
stringere. Sursă
: DEX'98
(
53296)
- LauraGellner